duminică, 28 octombrie 2012

Sertarul...dincolo de cuvinte

Văzut pe seară trecător
pe net în fugă călător
un gând pierdut mai cerceta
şi o portiţă către ea
văzut rapid când trebuia
transmis un gând , căci scrie ea
simţit în vânt şi împrejur
aceiaşi stare-n timpul sur
acelaşi vis tot neuitat
aceaşi carte sus în raft
tot o iluzie reală
tot o tandreţe boreală
tot într-un vers
tot într-un vânt
tot te aşteaptă
tot nicicând
tot mai transmitem în eter
tot ca atunci şi tot cu fler
acelaşi feeling,legătură
că le avem de la natură...
şi n-am pierdut nimic în timp
deşi aşa părea-n răstimp
a fost acolo şi-i prezentă
ca o cadenţă remanentă
ca o iluzie reală
pierdută-n viaţă prea astrală
şi ca un vis, şi ca un strop
şi ca o floare dintr-un snop
este prezentă deşi tu treci
deşi tu fugi şi nu încerci
să schimbi în pasul care doare

deznodământ în plină boare
pentru o viaţă de visare
prezentă într-o revărsare...




duminică, 14 octombrie 2012

Cine-i Avy M?

Mă macină o întrebare... Cineva m-a întrebat zilele astea...cine-i  "Avy M"?
Răsfoiam acum prin blog,
răsfoiam acum prin suflet,
răsfoiam trăiri,
răsfoiam gânduri,
răsfoiam treceri de timp
şi răsfoiam timpul trăit
şi cred că pot să încerc un răspuns...

E un complex de parfumuri,
o combinaţie de gânduri,
un amestec de iluzii,
un vulcan de dorinţa,
un strop de tristeţe,
un dram de viaţă,
o boare de trăiri
un gând cu reverii,
o carte scrisă,
dar încă deschisă,
o întâmplare frumoasă,
un gând adevărat...
E stropul din lacrimă de aseară
e depărtarea din munţi,
e pasiunea de aseară,
e tot ce vrei şi poţi găsi în universul ei,
nelimitat altfel şi încă necunoscut..
E tăcerea dimineţii,
freamătul serii,
oboaseala plăcută de peste zi,
e ciorapul cu adeziv,
e gândul pierdut,
e tristeţea blanda
din vremi de demult...
E tot ce vrei să găseşti
în stropul ei  de univers...

E-ntreg univers pierdut într-un om simplu...

Şi tot nu ştiu dacă am cuprins întregul...



sâmbătă, 6 octombrie 2012

"Fata Morgana"

Cărări pierdute îmi renasc,
Tresaltă sufletul din vreasc,
Răsare soarele târziu,
Şi mă gândesc să îţi mai scriu.

Agale treci şi laşi un iz,
Ce nu aduce-a preaviz,
Te văd în vis şi în simţiri,
Mai cred şi-acum speratele iubiri.

Te caut seara pe poteci
Şi te zăresc tăcut cum treci,
Mai vi în gândul meu stigher
Căci te mai caut prin eter...

Te văd "morgana" cum te duci
În ţări departe iar apuci...
Iar te-am pierdut pe nicăieri
De parcă te-am găsit  mai ieri...

Am întrebări căci sunt doar om,
Când gându-mi pică iar în rom,
M-ai răscolit pan' la atom
Şi încă sper dar mai molcom...

Vreau să te am până-ntr-o zi,
Când doar mă strigă din stafii,
Trecutele trăiri târzii,
Scăldate într-un verb, a fi...

Dar te iubesc cum n-am iubit,
Eşti unic într-un timp finit,
Căci mă îndrept către sfârşit
Încă sperând la ce-am râvnit...

De cel mai mic curaj lipsită,
Îmi spun adio la ispită
Şi te iubesc cum n-am iubit
Alţi ochi străini ce-am tot zărit...

Da! Te iubesc!...pan' la sfârşit...